DE STIUTINEDITSANATATESTIRI

Dipnoiul, peștele african care doarme până la 5 ani fără mâncare sau apa, cheia salvării persoanelor cu șanse minime de supraviețuire? | DeStiut.ro

Peștii care dorm ani de zile fără mâncare sau apă ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte o metodă de creștere a șanselor de supraviețuire în timpul operațiilor critice de salvare a unei viețiFoto: Wikimedia

Un pește care poate hiberna ani de zile fără mâncare sau apă ar putea ajuta oamenii de știință într-o zi să-și dea seama cum să-i aducă pe oameni în „animație suspendată” (anabioză sau biostază) pentru a avea timp suplimentar în timpul operațiunilor de salvare a vieții.

Dipnoiul, peștele african cu plămâni (Protopterus aethiopicus), poate dormi pe uscat timp de trei până la cinci ani fără nicio sustinere, doar pentru a se trezi atunci când mediul înconjurător de apă dulce devine disponibil. Cercetătorii susțin că prin acest proces își încetinesc ceasul biologic. Sunt adaptați la respirația aerului atmospheric prin plămâni, care îi salvează în timpul secetei, însă respirația branhială este cea predominantă.

Peștii care dorm ani de zile fără mâncare sau apă ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte o metodă de creștere a șanselor de supraviețuire în timpul operațiilor critice de salvare a unei vieți
Foto: Wikimedia

Dipnoiul, peștele african care doarme până la 5 ani fără mâncare sau apa, cheia salvării persoanelor cu șanse minime de supraviețuire?

Un studiu care arată ceea ce se întâmplă la nivel celular la acest tip de pește ar putea ajuta oamenii de știință ca într-o zi să inducă o stare similară la oameni, făcând posibilă deplasarea spațială pe distanțe lungi și forme mai avansate de medicament.

În timpul anabiozei, peștele nu mănâncă și nu bea; practic nu produce risipă, uneori pe durata a cinci ani. Cercetătorii susțin că în acest proces își încetinesc ceasul biologic, renunțând la nevoia normală de susținere și supraviețuiesc într-o stare energetică foarte scăzută. Acest tip de anabioză i-a fascinat întotdeauna pe oamenii de știință pentru că ei se gândesc că ar putea fi reprodus într-o formă pentru oameni. Acesta ar putea fi indus la pacienții cu afecțiuni critice – cum ar fi rănile prin împușcare – pentru a avea timp suplimentar pentru a opera fără ca creierul să se oprească.

Citește și: Propria atingere vs atingerea făcută de către ceilalți. Cum face creierul diferența? | DeStiut.ro

De asemenea, ar permite astronauților să intre în hibernare în timpul misiunilor spațiale pe distanțe lungi. Oamenii de știință de la Universitatea Națională din Singapore au descoperit că intrarea în această stare și menținerea acesteia, cunoscută sub numele de estivație, implică reglarea diverselor activități celulare. „În general, rezultatele noastre semnifică importanța susținerii unei rate scăzute de producție a deșeurilor și conservarea depozitului de energie în faza de întreținere și dependența de depozitul intern de energie pentru reparații și modificări structurale în faza de excitare, pentru estivarea ficatului”, au scris cercetătorii în lucrarea lor.

Peștii care dorm ani de zile fără mâncare sau apă ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte o metodă de creștere a șanselor de supraviețuire în timpul operațiilor critice de salvare a unei vieți
Foto: Wikimedia

Dipnoiul, peștele african care doarme până la 5 ani fără mâncare sau apa

Cercetătorii conduși de profesorul Ip Yuen Kwong, de la departamentul de științe biologice, au comparat expresia genelor diferențiată în ficatul peștilor dipnoi africani după șase luni de anabioză pentru a pescui în stare normală în apă dulce. De asemenea, au comparat expresia genelor din prima zi de excitare după anabioză – când peștele se trezește – cu expresia genelor în faza de hibernare.

În timpul anabiozei, genele legate de detoxifierea resturilor au fost „reglate pozitiv”, oprind acumularea de produse dăunătoare în ficat. În același timp, expresia genelor legate de coagularea sângelui și a metabolismului fierului și cuprului au fost „reglate negativ”, ceea ce cercetătorii spun că ar putea fi strategii de conservare a energiei. Rezultatele au fost publicate în revista Plos One.

Citește și: Lacul blestemat a făcut peste 1700 de victime! Misterul Lacul Nyos | DeStiut.ro

Dipnoiul African este unul dintre cele mai apropiate rude ale tetrapodilor, primul grup de vertebrate cu patru membre care trăiește în afara apei. Anatomia lor oferă indicii despre modul în care animalele au evoluat pentru a respira aer, deoarece acest tip de pește adezvoltat un plămân care îl poate ajuta în perioadele de secetă. Dipnoiul african își petrece lungile luni ale anotimpului secetos adăpostit în gropi de noroi și își poate folosi membrele pentru a se târî și ca să iasă din apă.

Citește și: Dezastrul nuclear de la Kîștîm: catastrofă ținută secret vreme de trei decenii | DeStiut.ro

sursa