Ata – terestru vs. extraterestru
2003, Deşertul Atacama, Chile. Oscar Muñoz, localnic. Scormonind după artefacte în oraşul abandonat La Noria, Muñoz găseşte un schelet în miniatură, cu craniul alungit, 10 perechi de coaste şi înălţimea de aproximativ 15 cm. Ufologi şi oameni de ştiinţă deopotrivă au botezat scheletul umanoid – „Ata”. Cum era de aşteptat, veştile s-au răspândit cu celeritate şi s-au găsit destui care au susţinut că este vorba despre un schelet extraterestru.
Potrivit cercetărilor ulterioare avem şi explicaţia „terestră”
Garry Nolan, genetician la Universitatea Stanford a examinat ADN-ul lui Ata, a prelevat probe ale măduvei osoase şi l-a expus razelor X, reconstituind întreg genomul. Concluziile sale au fost neaşteptate: Ata este un făt care a suferit de o condiţie rară, dar în niciun caz un extraterestru. Dacă dimeniunile sale se potrivesc cu cele ale unui făt în vârstă de cca 22 de săptămâni, stadiul de dezvoltare al sistemului osos corespunde cu vârsta unui copil de 6 ani. În loc de cele 12 perechi de coaste pe care le are omul (Homo Sapiens), Ata are doar 10 perechi. Iar în privinţa craniului alungit, radiologul pediatru Ralph Lachman a declarat că nu a văzut niciodată aşa ceva, dar l-a ajutat în studiile efectuate pentru explicarea bolilor osoase apărute la copii.
Citește și: Sângele de aur, cel mai rar tip de sange de pe Pamant. Doar 43 de oameni îl au | DeStiut.ro
Un lucru însă este sigur: rămăşiţele sunt umane
Ata a murit relativ recent – respectiv acum 500 de ani sau mai puțin – pentru a furniza informaţii suficiente şi de calitate despre ADN-ul său. Cercetătorii au concluzionat că rămăşiţele descoperite se potrivesc unui genom uman și chiar indică faptul că mama lui Ata era din Chile. Cu toate acestea, sunt multe alte întrebări rămase fără răspuns.
Pentru studiul publicat în revista ştiinţifică Genome Research, s-a alăturat echipei de cercetători şi biologul Atul Butte de la Universitatea din California. În căutarea răspunsurilor, ei au încercat secvenţierea genomului lui Ata și astfel au dedus că Ata era de sex feminin.
Sanchita Bhattacharya, cercetător în laboratorul Dr. Butte, a descoperit în ADN-ul lui Ata, 54 de mutații rare. Genele joacă un rol foarte important în formarea scheletului, iar cele descoperite în ADN-ului lui Ata – unele familiare, altele necunoscute – probabil că au suferit mutaţii ce au condus la maturizarea precoce a scheletului. Din acest motiv se presupune că Ata ar fi murit chiar înainte de a se naşte.
Dacă totuşi Ata s-a născut moartă, atunci, aceste mutații nemaivăzute până acum, au sens. Potrivit New York Times, oamenii de știință, nu studiază ADN-ul avortonilor şi nici al feţilor născuţi morţi și de aceea, este posibil ca cele relatate mai sus să fie rezultatul variațiilor acestor mutații.
Cu siguranţă Ata este neobișnuit, dar este un OM neobișnuit. Nu este vorba despre ceva extraterestru, ci cât se poate de terestru. Astăzi, Ata se află în colecţia privată a lui Ramon Navia-Osorio din Barcelona, Spania.
Citește și: „Zonele albastre”, locurile unde oamenii trăiesc mai mult decât media | DeStiut.ro
