„Ai cea mai bună inimă.” sau „Ai făcut o treabă grozavă la prezentarea de azi!” sau „Îmi place ce ai făcut cu părul tău.” Cine nu iubește un compliment bun? Luați-l de la însuși tatăl psihologiei, Sigmund Freud, care a concluzionat că toți posedăm un anumit nivel de narcisism încă de la naștere.
Potrivit lui Freud, oamenii au o nevoie înnăscută de aprobare. Nu este de mirare că iubim cu toții un impuls de ego bun. Potrivit lui Mark L. Knapp, un expert în comunicare interpersonală de la Universitatea Texas din Austin, când altcineva ne complimentează pentru ceva la care suntem buni, îl incorporăm în modul în care ne vedem pe noi înșine. Mulți chiar merg până acolo încât caută complimente pentru a consolida în continuare această imagine.
„Cu toții căutăm recunoaștere și sprijin pentru a duce o viață sănătoasă și atunci când nu există complimente, ne simțim subnutriți psihologic”
– Mark L. Knapp.
Cum percepe creierul tău complimentele?
Chiar dacă complimentele nu pot plăti facturile, oamenii care îți cântă laudele te pot face să te simți ca un milion de dolari. Oamenii de știință au descoperit că acest lucru este adevărat: complimentele activează aceeași parte a creierului care se activează atunci când primiți o recompensă monetară. Cercetătorii care explorează luarea deciziilor sociale au efectuat experimente monetare și sociale pe 19 subiecți în timp ce foloseau imagistica fMRI să cartografieze activitatea creierului participanților.
Rezultatele au arătat că atât complimentele, cât și recompensele monetare activează aceeași zonă a creierului legată de recompensă numită striatum. Acest lucru se datorează faptului că atât complimentele, cât și banii îndeplinesc nevoile umane de bază – complimentele servesc drept recompensă socială care ne îndeplinește nevoia emoțională de a fi recunoscute și acceptate de societate.
Citește și: 10 simptome ciudate din timpul sarcinii care sunt total normale | DeStiut.ro
Recompensele monetare, pe de altă parte, sunt clasificate ca recompense nesociale care ne satisfac dorința de securitate și siguranță. În timp ce cele două recompense sunt fundamental diferite, ambele ne pot motiva în mod egal.
Primirea laudelor poate avea de fapt o multitudine de beneficii. Un studiu din 2012 a arătat că complimentele pot contribui la îmbunătățirea motivației și performanței. 48 de adulți au fost rugați să învețe și să efectueze modele specifice degetelor, care implicau apăsarea tastelor pe o tastatură într-o anumită secvență, în timp ce performanța lor a fost temporizată.
După ce au repetat exercițiile cu degetele în ziua următoare, grupul care a primit complimente directe de la un evaluator s-a comportat mai bine decât ceilalți participanți. Cercetătorii au ajuns la concluzia că primirea complimentelor poate servi drept recompensă socială, în timp ce îi încurajează pe ceilalți participanți să se comporte mai bine.
Calea corectă către complimente
De obicei, complimentele sunt văzute într-o lumină pozitivă. Cu toate acestea, intențiile noastre de a compliment pot să nu fie întotdeauna atât de pure. „Uneori o facem pentru a-i manipula pe alții”, spune Knapp. „Știm că altora le plac complimentele și atunci ne vor plăcea pentru că îi comlimentăm”. Adesea, motivul pentru care se fac complimente poate fi o formă de ingratiere. De exemplu, complimentele pot fi folosite pentru a fi pe placul unui șef sau al unei persoane cu un statut superior.
Când oferim complimente, recunoaștem comportamente și acțiuni demne de laudă la alții. Falsele complimente nu sunt doar vizibile, dar pot pune sub semnul întrebării intențiile vorbitorului și lipsa încrederii. Knapp spune că, la fel ca darurile, complimentele autentice care recunosc comportamentele pozitive și îi sprijină pe ceilalți, îl pot face pe receptor să se simtă bine. Atâta timp cât ești autentic, complimentul tău ar putea face pe cineva să simtă că a câștigat la loterie.
Citește și: Erupția stelară NOVA, atât de strălucitoare încât se poate vedea cu ochiul liber | DeStiut.ro
Citește și:Turism spațial! Ce ar însemna pentru planeta noastră o industrie a turismului spațial? | DeStiut.ro
Citește și: București este printre primele orașe din Europa care și-au revenit după criză | DeStiut.ro
